Ioan Codoban este inginer, antreprenor şi… fost voluntar FITS! A participat la trei ediţii ale Festivalului ca voluntar şi a rămas ataşat de FITS. Aşa că anul ăsta s-a gândit să contribuie cu ceva pentru ca experienţa voluntarilor să fie una memorabilă. A creat, alături de colegii săi Rebecca Koch şi Dorel Comsa un model de breloc printat 3D, dintr-un amidon de porumb biodegradabil. Toţi cei peste 500 de voluntari FITS au primit un astfel de breloc de la Ioan şi colegii săi.
Spune-mi, te rog, cum a început povestea ta cu FITS-ul.
Am început acum 8 ani, așa am debutat, de fapt, în cariera mea de voluntar. Am început cu FITS și am continuat timp de 3 ani. După aceea, mi-a plăcut atât de mult încât am ajuns să fac voluntariat și la alte evenimente şi festivaluri din zona culturală, dar și din zona sportului. În prezent, mai cochetez cu ele, dar nu în calitate de voluntar.
Cum ai ajuns să fii voluntar la FITS?
Cel mai bun prieten de-ai mei, care pe atunci îmi era și coleg de bancă în liceu, participase la ediţia precedentă și m-a invitat și pe mine în clasa a 11-a. Mi-a plăcut foarte mult, m-am înscris în departamentul video. Mi-a plăcut foarte mult, am și învățat foarte multe lucruri. Asta mi-a dat energie să continui an de an. Eram aproape non-stop la teatru și mă duceam acasă doar să dorm.
Îmi spuneai înainte că inclusiv în anul cu bacalaureatul ai vrut neapărat să fii parte din FITS.
Da, da. Am considerat că o astfel de experiența n-ar fi avut cum să încurce parcursul meu profesional. Eram destul de echilibrat din punctul acesta de vedere și stăpân pe capabilitățile mele de învățare. Chiar voiam să fiu prezent acolo și să ajut.
Strict în departamentul video ai făcut voluntariat, nu?
Da, în departamentul video.
Şi cu BACul cum au ieşit lucrurile?
Cumva s-au putut împăca acele două activități, chiar dacă a fost o pauză foarte mică între ele.
Acum, te-ai întors în FITS, într-un fel, cu niște cadouri pentru voluntari. Ce te-a făcut să vii cu inițiativa asta?
De atunci și până acum, așa, pe scurt, am terminat Ingineria, am deschis un business 3D de printing acum câțiva ani, împreună cu un coleg de facultate și cu soția mea. Mi-aș fi dorit să primesc ceva, un lucru pe care să îl am tot timpul la mine. Primeam o diplomă sau o brățară, pe care o puneam după într-o cutie de amintiri, dar nu aveam nimic cu mine permanent. Atunci, mi-a venit ideea să fiu în acest fel alături de FITS, care e un festival aproape de sufletul meu. Am început să ne gândim cum am putea să oferim ceva pentru voluntari. Așa a venit ideea de breloc, la care am lucrat împreună cu echipa. Eu zic că a ieșit foarte fain, îmi place foarte tare. Și eu am unul la chei.
Sunt sute de brelocuri, pentru că FITS are câteva sute de voluntari. Cât v-a luat să le creați?
Sunt peste 500. Cu organizarea nu am avut probleme, am avut destule imprimante 3D. Le-am creat în aproximativ două săptămâni. Asta s-a întâmplat printre alte comenzi pe care le-am avut. A durat puţin mai mult decât preconizam pentru că am vrut să oferim un produs împachetat.
Deci fiecare voluntar a primit câte un produs frumos împachetat.
Da, exact, am ţinut mult să oferim o experienţă completă. De menţionat că sunt fabricate dintr-un material biodegradabil în anumite condiții. Este un plastic din amidon de porumb.
Am citit că te ocupi și de ateliere pentru copii prin Științescu.
Da, asta este o altă formă de a da ceva înapoi comunității. Am avut ocazia să particip și eu la câteva în facultate și am fost ajutat și eu la rândul meu. Consider că și eu pot face asta, iar la Științescu este deja al treilea an în care am ținut ateliere de robotică cu copiii. Ce-mi place cel mai mult la Științescu este faptul că poți face asta gratuit pentru copii. Eu n-am avut foarte multe oportunități în copilărie, dar vreau să ofer asta înapoi comunității.
Reușești să mai ajungi la spectacolele din FITS?
Da, sigur. Am fost de câteva ori în Piața Mare și în Piața Habermann. Tot timpul mă bucur de spectacolele outdoor, dar mă gândesc adesea și la cele indoor, încă din timpul anului. Îmi place foarte mult teatrul. E destul să prind bilete, mai ales la highlight-uri, sunt sold-out destul de repede..
Da, ce-i drept, trebuie să le vânezi.
Da, iar dacă nu ești la curent, e mai greu.
Ca sibian, preferi mai mult spectacolele din Habermann, care sunt făcute mai degrabă pentru comunitatea din Sibiu, sau Piața Mare, care este plină și de turiști?
Prefer Habermann. Este greu să le compari, fiindcă fiecare are farmecul propriu. Mi se pare că în Habermann se adună oamenii cu mai multă emoție. Și contextul este de așa natură încât te poți apropia mai mult de spectacol decât în Piața Mare, unde turiștii vin, se uită, rămân surprinși, filmează. Piaţa Habermann este un spaţiu mai intim.
