Kuranosuke Sasaki: „În momentul în care joc pe scenă mă definitivez pe mine ca actor”

Într-un moment de intensă emoție și profundă conexiune artistică, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu a găzduit o conferință specială între celebrul actor japonez Kuranosuke Sasaki și Octavian Saiu. Dialogul a avut loc în Sala Oglinzilor, pe 27 iunie, și a oferit publicului nu doar o incursiune în biografia unui actor emblematic, ci și o celebrare sinceră a prieteniei dintre două culturi: cea japoneză și cea românească.

Evenimentul a fost deschis de Octavian Saiu cu o serie de „mulțumesc”-uri în limba japoneză – de la familiarul „arigato” adresat voluntarilor FITS, până la „doumo arigato” pentru partenerii din Tokyo și „arigato gozaimasu” pentru invitatul de onoare, Kuranosuke Sasaki. A fost un gest simbolic, dar încărcat de respect și recunoștință, care a setat tonul cald al întâlnirii.

Constantin Chiriac, Președintele FITS, a completat acest moment evocând legătura specială creată în jurul spectacolului Iona, o co-producție între Teatrul Național „Radu Stanca” și Tokyo Metropolitan Theatre. „Am reușit să facem un proiect în care să putem dărui. S-a remarcat unicitatea unei munci extraordinare care a produs un miracol, unicitatatea interpretării unui text românesc”, a spus el, rememorând parcursul celor doi ani de muncă, traduceri și colaborări între artiștii de pe două continente.

Pentru Kuranosuke Sasaki, numele de scenă are o poveste personală: „Kura” înseamnă în japoneză o fabrică de sake, iar el este fiul unei familii producătoare de sake din Tokyo. Numele „Kuranosuke” l-a ales în facultate, fără să știe că va deveni identitatea sa artistică. Deși inițial credea că va prelua afacerea familiei, teatrul l-a cucerit definitiv. „Chiar și în situația în care nu aveam nicio invitație să merg mai departe în teatru, nu am vrut să renunț să joc teatru”, a mărturisit actorul.

Discuția a atins și diferențele dintre film, televiziune și scenă, Kuranosuke Sasaki explicând de ce teatrul rămâne centrul gravitațional al carierei sale: „În momentul în care ești pe scenă, nu știi dacă obții un «ok», dar trebuie să joci indiferent dacă îl primești sau nu”.

Un capitol aparte al conversației l-a constituit colaborarea cu regizorul Silviu Purcărete. Întâlnirea lor la FITS, în urmă cu șapte ani, a fost decisivă. „A fost o luptă între mine și ce trebuie să fac pentru a-i răspunde domnului Purcărete”, spune actorul japonez despre rolul din Richard III. A urmat Avarul, în care l-a interpretat pe bătrânul Harpagon sub îndrumarea regizorului, care i-a spus simplu: „Eu sunt cel mai în măsură să-ți zic ce să faci, pentru că mă dor și șalele.”

Despre Iona, actorul a recunoscut că a fost speriat de profunzimea textului lui Marin Sorescu, dar a acceptat provocarea sub îndrumarea echipei formate din Silviu Purcărete, Vasile Șirli și Dragoș Buhagiar. „Am senzația că am făcut o excursie cu personajul principal, Iona. Am navigat împreună cu toată lumea pe marea largă”, a spus actorul, definind metaforic procesul artistic.

Octavian Saiu a subliniat că „prietenia e dincolo de cuvinte”, iar regizorul Silviu Purcărete a încheiat cu o declarație memorabilă: „E o legătură pe care n-am avut-o niciodată cu un actor. Senzația întâlnirii cu cineva de pe o altă planetă.”

Excelența Sa Katae Takashi, Ambasadorul Japoniei în România, a vorbit despre bucuria de a fi martor la această colaborare: „Un actor atât de faimos a dat viață unei piese foarte cunoscute în România și acest lucru a apropiat sufletele noastre și mai mult. Este un simbol al prieteniei dintre Japonia și România.”

Într-o lume divizată de granițe și diferențe culturale, teatrul rămâne un limbaj universal care unește. Așa cum spune Octavian Saiu în încheiere: „Festivalul acesta e ca un râu. E singurul în care apele curg și totuși stau. Această apă nu va trece, pentru că suntem parte din ea și ea e parte din noi”.

Kuranosuke Sasaki, cu vocea sa caldă și prezența magnetică, ne-a lăsat tuturor un „mulțumesc” rostit în română. A fost poate cel mai sincer și profund gest al unei conferințe care ne-a reamintit de ce iubim teatrul.

FOTO: Dragoș Dumitru, FITS 2025

keyboard_arrow_up