În cadrul Conferințelor Speciale FITS, publicul prezent în Sala Oglinzilor a avut ocazia să pătrundă în universul unuia dintre cei mai importanți artiști ai dansului contemporan românesc. În dialog cu Octavian Saiu, coregraful, dansatorul și profesorul Gigi Căciuleanu a vorbit despre libertate, poezie, memorie, prietenie și despre spectacolul „VALPARAISO VALS”, prezentat anul acesta la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu.
Deschizând întâlnirea, Octavian Saiu a vorbit despre creativitate și despre capacitatea rară a unor artiști de a o trezi în ceilalți. Amintind un răspuns oferit de Peter Brook la întrebarea ce înseamnă să fii un mare regizor, el a subliniat că adevărata măsură a unui creator este puterea de a stimula creativitatea celor din jur. În opinia sa, aceasta este una dintre calitățile definitorii ale lui Gigi Căciuleanu. „Toți oamenii care lucrează cu Gigi spun: am făcut lucruri pe care nu le credeam”, a remarcat Octavian Saiu, evocând forța transformatoare a întâlnirii cu artistul.
Pornind de la spectacolul „VALPARAISO VALS”, Gigi Căciuleanu a împărtășit o serie de amintiri care au stat la originea acestui proiect. El a rememorat prima sa întâlnire cu Oceanul Atlantic, în Chile, la începutul anilor ’70, într-o perioadă marcată de schimbări istorice importante. Imaginea care i-a rămas întipărită în memorie este aceea a oamenilor adunați pe malul oceanului, privind spre orizont. „Am zis că acești oameni își acordează zările”, a povestit artistul. Această imagine a devenit una dintre metaforele centrale ale conferinței și ale spectacolului însuși. Pentru Căciuleanu, libertatea înseamnă capacitatea de a privi departe, de a depăși limitele aparente și de a găsi propriul orizont interior. „Acest spectacol, VALPARAISO VALS, e născut din această libertate”, a explicat el. Artistul a vorbit și despre simbolurile care construiesc universul spectacolului: dealurile sugerate de elementele de scenografie, balonul alb suspendat asemenea unui zmeu „pironit în zbor” și personajul care reprezintă copilăria și sufletul, aflat într-un permanent dialog cu această tensiune dintre mișcare și nemișcare.
Reflectând asupra lumii contemporane, Gigi Căciuleanu a mărturisit că simte tot mai acut nevoia unor perspective ample, capabile să depășească agitația cotidiană. „Într-o lume în care schizofrenia a ajuns la un grad enorm, avem nevoie de o fereastră deschisă spre altceva. Spre linii lungi”, a spus el.
O parte importantă a întâlnirii a fost dedicată personalității care i-a marcat decisiv parcursul artistic: Miriam Răducanu. Evocată cu emoție și admirație, aceasta a fost descrisă drept un model de independență creatoare și autenticitate. „Miriam este alfa și alfa”, a spus Căciuleanu, explicând că influența ei nu poate fi închisă într-un început și un sfârșit. Pentru artist, Miriam Răducanu a reprezentat exemplul omului care are curajul de a-și găsi propriul limbaj artistic. „A avut îndrăzneala să danseze pe limba ei când toți din jur dansau la fel”, a afirmat el.
Conferința a inclus și un moment special: proiecția materialului video „La o cafea cu Miriam R.”, realizat în mai 2026, în care marea artistă vorbește despre relația sa cu Gigi Căciuleanu, despre colaborările lor și despre spectacolele care au marcat istoria dansului românesc. Pornind de la acest omagiu, Octavian Saiu a subliniat importanța recuperării memoriei unor mari personalități culturale și a amintit că Miriam Răducanu a împlinit în acest an vârsta de 102 ani.
Dialogul a continuat cu o reflecție despre poezie, una dintre sursele permanente de inspirație ale lui Gigi Căciuleanu. Artistul a vorbit despre poeții chilieni care l-au marcat, despre Gabriela Mistral și despre Desiderio Arenas, autor pe care l-a cunoscut personal și a cărui poveste l-a impresionat profund. Pentru Gigi Căciuleanu, poezia, dansul și muzica nu sunt forme separate de expresie, ci modalități complementare de a înțelege și de a transmite experiența umană.
În partea finală a întâlnirii, Octavian Saiu l-a întrebat cum reușește să își păstreze energia creatoare după o viață dedicată artei. Răspunsul lui Gigi Căciuleanu a fost o meditație despre identitate, solitudine și libertate. „Într-o lume de aparențe suntem prizonierii acestor aparențe”, a observat artistul. Dar dincolo de toate constrângerile exterioare există un teritoriu care rămâne al fiecăruia dintre noi. „Avem voie să visăm pe limba noastră, nimeni nu ne spune cum să visăm”, a spus el.
Întâlnirea s-a încheiat cu un gând care a revenit de mai multe ori pe parcursul dialogului: nevoia de a ne „acorda zările”, de a privi mai departe decât prezentul imediat și de a păstra deschisă posibilitatea visului. O lecție despre libertate, imaginație și autenticitate oferită de un artist care continuă să transforme mișcarea în poezie.
FOTO: Dragoș Dumitru, FITS 2026
