Magia este adesea considerată o plăcere copilărească, dar Txema Muñoz reușește prin umor, carismă și originalitate să amuze și să surprindă spectatori de toate vârstele. Deși nu utilizează vorbe, tânărul Muñoz, având multe studii in artele mimei și ale clovneriei, interacționează cu publicul prin expresivitate şi gesturi comice. Acesta a învățat de la artiști renumiți precum Avner The Eccentric, Mai Rojas, Zero en Conducta, Peter Shub și mulți alții.
Începând de la vârsta de 15 ani când lucra într-un magazin de magie, Txema Muñoz a dezvoltat o pasiune pentru artele spectacolului şi, astfel, a ajuns un artist premiat internațional într-un mod recurent: Audience Award la Sankt Wendel International Street Festival (Germania, 2025), 2nd Prize la Carambolage International Theater Festival (Italia, 2022), Golden Gaobi Award la Shenzhen (China, 2019), și multe altele.
Spectatorii și-au petrecut majoritatea spectacolului râzând și filmând (desigur pentru a putea retrăi momentele favorite) . Încă de la începutul reprezentației și până la plecăciunea finală, publicul a încercat din răsputeri să își găsească un loc cu o perspectivă cât de bună. Personal, mi-a fost greu să mă strecor printre persoane pentru a surprinde câteva cadre video, dar acest lucru doar subliniază cât de apreciat a fost, de fapt, spectacolul.
Privind modul în care Txema Muñoz și-a structurat spectacolul, am rămas plăcut surprinsă deoarece o mare parte din reprezentație a fost improvizată. De exemplu, un moment absolut hilar a fost atunci când spectatoarea aleasă pentru a participa activ la unul dintre trucuri nu înțelegea sub nici o formă faptul că artistul îi semnala să se așeze pe scaun. Clipa în care femeia și-a realizat greșeala a generat un efect comic atât pentru ea, ca membră din public implicată activ în cadrul spectacular, cât și pentru restul audienței. Spectacolul transmite ideea că magia poate fi găsită în lucrurile mărunte ale vieții și că imaginația ne poate ajuta sa vedem lucrurile dintr-o altă perspectivă. Publicul a fost complet fascinat de reprezentația tânărului deoarece nu a fost un spectacol clasic de magie, cât o îmbinare a mai multor arte ale spectacolului printre care: mima, magia și teatrul.
Trademark-ul artistului sunt întâmplările aparent obișnuite care devin absurde și magice: ploaia pare să dispară, obiecte apar din senin, iar monedele se înmulțesc neexplicat. Trucurile folosite nu sunt extravagante, dar reușesc să atingă până și cel mai serios spectator deoarece, prin simplitatea lor, te iau prin surprindere. Acestea îți aduc aminte de copilărie, de timpurile în care nu erai constant împovărat de griji și de responsabilități, în care erai cu adevărat liber și fericit. Cred că este foarte important sa ne bucurăm și copilul interior indiferent de opiniile celorlalți, iar „Ultima picătură de apă” este un mod perfect de a o face.
Articol redactat de Irina Pojar, voluntară în cadrul celei de-a 33-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu. Articol editat de Șerban Suciu, content specialist.
