Colegii îl striga Coca, probabil pentru că mai e un Ovidiu în echipă. E vesel, glumeț, pus pe poante. Când se așază în fața camerelor, însă, devine serios. L-am rugat să se prezinte: „Mă numesc Coca Ovidiu Florin, sunt regizor tehnic la TNRS, lucrez de aproximativ 15 ani aici. Munca mea constă în a te ocupa și a te interesa de buna desfășurare a montărilor, a repetițiilor, a tuturor spectacolelor la care ești regizor tehnic”.
Ce meserie visați să aveți atunci când erați copil?
Visam la o carieră în armată sau poliție, dar nu au coincis ideile copilăriei cu ce mi-a oferit viața.
Și cum ați ajuns să lucrați în teatru?
Am aflat printr-o cunoștință care, momentan, nu mai lucrează aici, și mi-a plăcut să fac parte din echipă. Mult, puțin, fiecare cât avem de făcut într-un proiect.
Cum ați învățat meseria?
Am venit zi de zi o grămadă de ore și am învățat de la toți oamenii și toți colegii, cu sau fără experiență. De la toți avem ceva de învățat, de la regizori până la colegii de la sunet, lumini, de la toată echipa.
Ce vă place cel mai mult la munca dumneavoastră?
Aplauzele de la finalul spectacolului. O parte dintre ele, credem că sunt și pentru noi, oamenii din spatele scenei, cei care nu ne vedem de fiecare dată la fiecare spectacol.
Care sunt cele mai mari provocări?
Avem provocări zilnic. Cred că cele mai mari sunt în turnee, când nu știi spațiul și trebuie să adaptezi spectacolul cât se poate de bine la o scară mai apropiată de scena noastră. Desigur, cu ajutorul colegilor.
Care ar fi un secret al meseriei?
Răbdare și să stai bine cu nervii.
Ce vă face mândru de jobul dumneavoastră?
În primul rând că poți vedea ”pe viu” o grămadă de personalități. Nu neapărat doar din teatru, ci și dansatori, coregrafi, scenografi, oameni de talie mondială, pe care unii îi vedem doar la televizor. Noi avem bucuria de a-i vedea și saluta sau de a le strange mâna, de a-i vedea în carne și oase la un metru distanță de noi.
