Dani Gheorghiță este directorul tehnic al TNRS și are aproape 20 de ani experiență în teatru. L-am rugat să ne spună mai multe despre ce înseaamnă munca lui de zi cu zi: „Probabil că poate părea facil, dar, de multe ori, ne confruntăm cu o serie de probleme pe care nici nu le putem anticipa, chiar nici noi, după atâția ani în care am făcut acest lucru. Dar, în principiu, cred că toți cei care suntem în postură de coordonare o facem cu plăcere și ne motivează zilnic. Înseamnă foarte mult să știm că avem rezultate și, în principiu, tot ce facem ajunge la public – asta e satisfacția noastră finală”.
Ce voiați să vă faceți când erați copil?
Parcă ar fi fost ieri, desi a trecut totuși ceva timp. N-aș putea spune că am avut un scop clar definit. Mi-am dorit să fac întotdeauna lucruri care au un impact asupra altor oameni.
Care e cea mai frumoasă parte a muncii dumneavoastră?
Cred că, fără doar și poate, satisfacția pe care probabil cu toții o simțim în momentul în care ne vedem spectatorii și reacțiile lor, și faptul că ceea facem facem pentru oameni. Asta e satisfacția personală, rezultatul cel mai mulțumitor.
Care e cel mai solicitant, cel mai provocator spectacol de până acum?
Au fost diferite situații în care am avut niște provocări extraordinare, dar îmi amintesc la un moment dat, când am făcut ‘Maestrul și Margareta’, că ar fi trebuit să avem animale vii pe scenă. Au fost discuții, construcții din lemn… Până și natura lemnului pe care l-am folosit, cetin, a fost o provocare. În final a rezultat un decor superb, pe diferite nivele, și deasupra căruia trebuia să poziționăm o cupola care, pentru spațiul nostru, era extrem de mare. Cred că aia a reprezentat maximum de provocare. Pe urmă am făcut chestia asta și la Budapesta, unde am jucat pe scena Teatrului Național. Și acolo am avut o experiență interesantă. Era o podea modulară care a luat-o razna la un moment dat și întreg decorul s-a strâmbat. A fost o situație aparte și pentru ei. În principiu ei trebuiau să și rezolve, dar ne-am chinuit împreună și în final a ieșit totul bine.
Ce ați vrea să știe publicul despre munca din spatele unui spectacol?
Cred că nu trebuie să știe decât că toate eforturile pe care le facem noi, ca echipă, de la artistic la tehnic, absolut toată lumea, sunt pentru satisfacția și delectarea lor. Noi o să facem toate astea cu pasiune și plăcere, cu implicare și responsabilitate, și ei nu au decât să vină să vadă spectacolele noastre sau invitate și să se bucure de ele.
