Cele mai recente apariții editoriale ale Fundației Culturale „Camil Petrescu” au fost prezentate în cadrul unei lansări de carte organizate la FITS 2026, într-un dialog moderat de Ionuț Sociu, alături de Oana Borș și Octavian Szalad. Evenimentul a adus în atenția publicului volumele Ăsta-i Shakespeare de Emma Smith, Arta rezistenței de Milo Rau, Sfârșitul lumii valorilor de Krystian Lupa și Łukasz Maciejewski, precum și ultimul număr al revistei Teatrul Azi (1–2/2026).
În deschiderea întâlnirii, Ionuț Sociu a remarcat că cele trei cărți, deși foarte diferite, sunt unite de preocuparea comună pentru rolul teatrului și al artei în societatea contemporană. El a evidențiat faptul că Fundația Culturală „Camil Petrescu” reușește să ofere publicului volume bine traduse și atent realizate editorial, întrebând cum au ajuns aceste titluri să facă parte din aceeași strategie.
Oana Borș a explicat că misiunea fundației este aceea de a susține literatura de specialitate dedicată teatrului și de a însoți viața artistică prin reflecție și documentare. Inspirându-se dintr-o idee formulată de George Banu, ea a afirmat că teatrologii, criticii și curatorii sunt, înainte de toate, „însoțitori” ai teatrului, mediatori între creație și public.
Activitatea editorială a fundației s-a dezvoltat în jurul mai multor colecții dedicate marilor regizori, dramaturgiei contemporane și românești, eseurilor și cercetării teatrale, fiind completată de proiecte precum website-ul dedicat dramaturgiei românești, podcasturi cu creatori și o nouă serie de cărți pentru copii, rezultate din ateliere de creative writing.
Referindu-se la politica editorială, Oana Borș a explicat că selecția titlurilor este rezultatul unui dialog permanent între coordonatorii colecțiilor și nevoile publicului. În același timp, fundația încearcă să acopere domenii insuficient explorate, precum teatrul de animație sau albumele dedicate scenografiei, fără a ignora limitele financiare pe care le presupune un asemenea proiect editorial. Octavian Szalad a completat că fiecare colecție beneficiază de un coordonator propriu, iar selecția volumelor urmărește atât relevanța internațională a autorilor, cât și utilitatea lor pentru comunitatea teatrală din România.
Discuția s-a oprit apoi asupra volumului Ăsta-i Shakespeare, semnat de Emma Smith. Octavian Szalad a explicat că autoarea propune o abordare diferită față de studiile clasice dedicate lui Shakespeare. Cartea îl prezintă pe dramaturg ca pe un interlocutor contemporan, invitând cititorii, în special pe cei tineri, să descopere întrebările și ambiguitățile textelor sale, fără pretenția unor interpretări definitive. Inspirată din seria de podcasturi Approaching Shakespeare, realizată la Universitatea Oxford, cartea analizează cronologic piesele lui Shakespeare și urmărește evoluția temelor și a preocupărilor dramaturgului, punând accent pe modul în care fiecare generație poate redeschide dialogul cu opera sa.
Un alt moment important al lansării a fost dedicat volumului Sfârșitul lumii valorilor, construit sub forma unui dialog între regizorul polonez Krystian Lupa și criticul Łukasz Maciejewski. Oana Borș a explicat că volumul nu vorbește despre dispariția valorilor, ci despre necesitatea adaptării continue a artistului și a omului la realitatea prezentului. Ea a remarcat generozitatea cu care Lupa privește noile generații de creatori și disponibilitatea sa de a înțelege transformările teatrului contemporan, fără nostalgia unei autorități incontestabile. Cartea oferă, totodată, o perspectivă asupra modului în care Lupa lucrează cu actorii, asupra formării sale artistice și asupra relației dintre creație, timp și experiență personală, devenind mai mult decât un simplu dialog despre teatru.
În partea a doua a întâlnirii, discuția s-a concentrat asupra volumului Arta rezistenței de Milo Rau, publicat de fundație odată cu prezentarea unuia dintre spectacolele regizorului în România. Oana Borș a explicat că volumul reunește conferințe și eseuri susținute de Milo Rau în diferite contexte europene, inclusiv intervenția dedicată Premiului Hannah Arendt și discursurile rostite cu ocazia conferirii titlului de Doctor Honoris Causa la universitățile din Lund și Gent. În aceste texte, regizorul reflectează asupra responsabilității artistului în raport cu violența, istoria și prezentul, pledând pentru implicarea activă a teatrului în societate și pentru asumarea unei poziții etice în fața realității. Ionuț Sociu a amintit și proiectul Școlii Rezistenței, inițiat de Milo Rau, observând că, pentru regizor, rezistența nu reprezintă o formulă fixă, ci o practică ce se construiește în funcție de context și experiență.
Octavian Szalad a remarcat că volumele dedicate regizorilor contemporani sunt gândite într-un dialog permanent cu istoria teatrului. Ca exemplu, el a amintit apariția recentă a volumului Redescoperindu-l pe Stanislavski, de Maria Shevtsova, care urmărește influența sistemului stanislavskian asupra creației regizorale actuale.
Spre finalul evenimentului, Oana Borș a prezentat câteva dintre proiectele editoriale aflate în pregătire: noi volume de dramaturgie internațională și românească, o carte coordonată de Mihaela Michailov dedicată teoriei scrierii dramatice, noi publicații realizate împreună cu OISTAT și continuarea colecțiilor dedicate scenografiei și teatrului de animație.
Ea a vorbit și despre numărul aflat în lucru al revistei Teatrul Azi, al cărui dosar tematic urmărește felul în care teatrul european răspunde transformărilor politice și sociale ale prezentului. Critici și cercetători din mai multe țări analizează raportul dintre scenă și realitate, oferind o imagine amplă asupra direcțiilor actuale ale teatrului contemporan. Revista include, de asemenea, o nouă rubrică dedicată reconstituirii unor spectacole dinainte de 1989, pornind de la documente din arhivele fostei Securități.
În încheiere, Ionuț Sociu a felicitat echipa Fundației Culturale „Camil Petrescu” pentru consecvența cu care dezvoltă literatura teatrală în România, amintind că generațiile actuale de studenți au acces la resurse editoriale care, în urmă cu doar câteva decenii, erau aproape imposibil de găsit. Lansarea a confirmat astfel rolul pe care cartea de teatru continuă să îl joace în formarea artiștilor, cercetătorilor și spectatorilor interesați de marile teme ale scenei contemporane.
FOTO: Dragoș Dumitru, FITS 2026
